O data la cativa ani se modifica codul rutier si de fiecare data, aceleasi discutii: ba ca ar trebui sa bage si aia, ba ca ar trebui scoasa aia, ba ca n-avem drumuri de masuri mai dure, etc. Eu zic ca ne cam racim gura degeaba.

Acum ceva timp, lu’ tatai-miu, care are vreo 70 de ani si-o Dacie un pic mai tanara decat mine, i-au luat permisul din cauza unei tiganci care statea de vorba cu alta pe trecerea de pietoni. De curand, altcuiva, pentru 200 de roni, i s-a schimbat viteza din procesul verbal de la 120 la 90. In localitate.

Asa ca, din partea mea, pot pune in codul rutier si 3 luni de inchisoare daca nu lasi o capra (ma refer la animal) sa traverseze strada. Pentru ca ne agitam cu totii de pomana atat timp cat n-are cine da pedepsele astea, cat o parte din politisti stau in zone unde limitatoarele de viteza sunt puse probabil pentru ca erau prea multe in depozit sau cat doua bancnote puse unde trebuie sau numele din buletin iti reduc sau anuleaza amenda imediat. Cat timp vor exista astea, in continuare pentru unii maneta de semnalizare va fi pusa pe volan doar asa, sa arate bine simetric cu aia de stergatoare, iar altii se vor uita prea mult la Formula 1 si vor crede ca mersul la aspiratie e ceva indicat pe sosea.

Da, si mie imi place viteza, si mie mi-ar placea sa am un circuit pe undeva pe aproape sa ma duc sa-mi fac damblaua acolo (in lipsa, ma multumesc cu o repriza de karting din cand in cand), si eu prefer cateodata sa merg, mai mult sau mai putin, peste viteza legala, si eu injur ca n-avem autostrazi. Dar as fi dispus, cu cea mai mare placere, sa merg legal tot timpul, chiar si cu drumurile astea ale noastre, daca asta ar insemna ca pot sa merg linistit Bucuresti-Buzau, fara sa vad toti descreieratii pe sosea.

PS: Desi sunt de acord cu parerile lui, de obicei, de data asta nu cred ca George are dreptate. Vor ramane fara masini tot amaratii care abia si le-au cumparat si care n-au bani de spaga.

De cand am blogul, nu prea m-am legat de subiectele politice si de legile din minunata noastra tara, pentru ca sunt indeajuns de aberante incat sa consider ca nu merita sa-mi bat capul cu ele, nu de alta, dar sunt nervi facuti aiurea. Dar ultima duda a baietilor din Parlament, asta cu ajutoarele de caldura, este maxima. Adica cine are masina cu motor mai mare de 1.6, adio ajutoare de caldura. Mircea, de la Automarket, explica cel mai bine cat de aberanta e toata legea asta, in postul asta. Ce naiba sa mai zici?

Nici nu stiu de unde sa incep povestea ultimelor 5 zile, pentru ca am trait si am vazut foarte multe si-mi este greu sa le pun pe toate in ordine. Din pacate, fiind unul dintre soferii de serviciu, n-am reusit sa scriu dupa fiecare zi in parte, pentru ca atunci cand ajungeam la hotel, urma un dus si-apoi mos Ene venea destul de brutal si-mi inchidea ochii imediat. Totusi, tre sa incep de undeva, asa ca, in postul asta, o sa scriu despre traseu, urmand ca, in alt post sa zic si ce minunatii am vazut. De fapt, daca stau sa ma gandesc, cred ca vor fi mai multe posturi, nu de alta, dar am vazut prea multe si prea interesante ca sa ingramadesc totul in cateva cuvinte.

Nu o sa mai zic si eu ce e cu proiectul “Redescopera Romania” al celor de la Petrom, impreuna cu Bobby, pentru ca deja s-a scris foarte mult despre el (puteti citi totul pe pagina de Facebook a Petrom sau in postul explicativ de la varu’).

Dupa primele doua episoade, in care au vizitat Moldova si Transilvania, acum a venit randul Olteniei si Banatului, unde am reusit sa intru si eu, alaturi de Bobby, Ana Bulgar, Adrian Ciubotaru, Andra Zaharia, Cosmin Tudoran, Simona Cuibus, Anne Marie si, un echipaj aparte, Doru Panaitescu si Augustin Radu. Desi traseul era, in mare parte, acelasi cu cel din blogtrip Timisoara, abia asteptam sa vad toate obiectivele de pe parcurs, la care nu am avut timp sa ne oprim asta primavara.

O parte din echipa #prinromania

Asa ca miercuri dimineata, la 6:30 (ingrozitor de dimineata), era programata plecarea, cu un Suzuki Grand Vitara (review coming soon), GLK-ul lui Bobby si o Skoda Yeti, cu Doru la volan. Din pacate, un mic incident administrativ a facut ca GLK-ul sa fie faultat si apoi schimbat cu un Citroen C3 Picasso, acelasi pe care l-am testat de 1 Mai si care mi-a placut extrem de mult. Din pacate, plecarea s-a amanat foarte mult, prima echipa punandu-se in miscare abia in jurul pranzului, pe traseul stabilit dinainte, iar restul (adica eu, Bobby, Adi si Andra) am plecat abia pe la 4, sarind peste obiective si intalnindu-ne cu restul direct la Craiova.

A doua zi am plecat din Craiova spre Timisoara, cu o prima oprire facuta la Drobeta Turnu Severin, unde-am vazut Cetatea Medievala a Severinului (foarte misto, ca asezare, dar cam slaba la prezentare), ruinele castrului roman si Muzeul Regiunii “Porților de Fier” (ar fi si mai interesant daca ar avea ghizi cat de cat cu chef de viata), inclusiv piciorul podului lui Apolodor din Damasc. Si tot la Drobeta, am baut, pentru prima oara, braga (o sa fie si ultima oara). A urmat drumul foarte misto de pe la Cazane, cu oprire la o pensiune superba de pe malul Dunarii (din pacate, personalul cam dezamagitor) si prima baie din viata mea in Dunare. Dupa asta, speologul de serviciu, Doru Panaitescu, ne-a dus intr-o mica expeditie spre pestera Ponicova (nu cu barca, am luat-o pe partea mai putin accesibila). Asta a fost ultimul popas, pentru ca apoi am mers direct la Timisoara, unde ne-am intalnit cu gasca de-acolo (am si pasaport, din pacate mi-a expirat viza) si am sarbatorit-o pe Anne Marie, care a implinit o frumoasa varsta. O mica surpriza pe care-am avut-o cand am ajuns la hotel a fost piscina, pe care bineinteles ca n-am putut-o rata, alaturi de Adi, Cosmin, Anne Marie si Ana.

A treia zi, varu’ s-a gandit ca toti ar fi incantati daca ar “pilota” si ei un pic, asa ca cei de la Carpatair ne-au lasat pe toti sa ne dam in simulatorul in care-am fost acum ceva timp cu Bobby. Nu m-am mai dat acum, dar toata lumea a fost mega incantata. Dupa ce toti au aterizat (mai mult sau mai putin), am luat-o spre Lugoj, am cautat de ne-au sarit capacele, pe o racoare de 42 de grade, castrul roman de la Tibiscum, apoi Caransebes, Baile Herculane si un mic ocol de vreo 3 ore la Cheile Corcoaia (unde Picasso-ul ne-a cam zdruncinat creierii). Pentru ca se cam inserase, am folosit tehnica care nu da niciodata gres in fimele de groaza, adica we split up: eu, Adi si Andra am mers la Pades, sa vedem Monumentul Proclamatiei (monumentul este foarte misto amenajat, iar noi nu ne-am putut abtine sa nu radem un pic de Andra cu povesti horror), Bobby spre Manastirea Tismana si Doru spre Ponoare. Spre deosebire de filmele de groaza, nimeni n-a patit nimic si ne-am intalnit cu totii noaptea, la Targu Jiu, unde-am facut si-o vizita scurta la Poarta Sarutului, Masa Tacerii si, of course, Coloana Infinitului.

Deja trezitul la 8 incepuse sa devina o problema, dar n-aveam ce face ca na, trebuia sa inceapa ziua a patra. Dupa o oprire scurta la Manastirea Lainici si o baie a lui Doru in Jiu, am ajuns la Petrosani. Orasul pare ingrozitor de in paragina, dar am avut foarte buna inspiratie sa vizitam Muzeul Mineritului, unde am dat peste mister Puscasu, poate cel mai dedicat ghid pe care l-am avut vreodata si care ne-a lasat pe toti cu un zambet imens pe fata. Am trecut apoi pe la Pestera Bolii (vine de la un boier Bolia, nu de la bolnavi) si apoi iar ne-am despartit, adica eu cu Adi si Cosmin am luat-o spre Sibiu, am facut popas, pana spre 12 noaptea si-apoi am luat-o pe Valea Oltului (groaznic trafic) spre Ramnicu Valcea, unde-am adormit inainte sa-mi atinga capul perna.

Ultima zi a inceput asa cum incep toate “ultima zi”, adica cu un mic regret ca stii ca se va termina excursia, dar am trecut peste si-am luat-o de la Ramnicu Valcea spre Horezu, ne-am oprit pe la Trovantii de la Costesti, apoi am vizitat Pestera Polovragi si Pestera Muierii (cea mai fain amenajata din toata deplasarea). A fost ultimul obiectiv vizitat, pentru ca, dupa o masa la Ramnicu Valcea si doua doze de Red Bull, am luat-o spre casa. Din pacate, Romania e frumoasa doar in timpul saptamanii, pentru ca, in weekend, nu prea o vezi de fumul de gratare, mai ales ca in ziua asta am prins si Sfanta Marie si caldura infernala, iar A1, ca de obicei, foarte aglomerat.

PS: Pe masura ce-o sa scriu despre locurile vizitate, o sa fac update cu linkuri.

In ultima vreme am dat peste doi insi care m-au facut sa ma gandesc la Filantropica si sa-mi pun intrebarea din titlu.

Prima oara, acum vre-o luna, ma intorceam din oras intr-o noapte si, la prima intersectie de la Unirii spre Sf. Vineri, vine un pustan, imbracat bine, cu telefonul in mana, care imi zice ca-i din Magurele, ca-i venit cu o Dacie si ca i s-a rupt nu stiu ce curea. Ii trebuiau 170 de mii.

A doua oara, weekendul trecut, am dat o fuga pana la mare sambata si, cand m-am oprit la un Petrom de la iesire din Constanta, vine un tip, tot la fel, imbracat decent, cu un Mercedes de-o seama cu mine si cu o tipa in dreapta, care-mi zice ca-i din Bucuresti si ca nu stiu ce probleme a avut la baia de ulei (unde poti sa-ti farami baia de ulei la mare, n-am idee) si ca daca pot sa-l ajut cu niste bani de benzina sa ajunga inapoi in Bucuresti.

Amandoi m-au luat cu “frate, te vad ca esti sofer si poate stii si tu cum e” si s-au oferit sa-mi dea permisul si sa-mi dea banii inapoi cat de curand. Nu, nu stiu cum e, dar i-am ajutat pe amandoi si daca mi-am luat teapa, aia e, nu dau faliment si eu sa fiu sanatos, iar ei chiar sper sa ramana cu masina-n drum. Totusi, nu puteam sa nu ma pun in locul cuiva care chiar pateste asa ceva, mai ales a tipului din Constanta: cine stie cum sa se alinieze planetele si sa raman cu masina-n drum la dracu-n praznic, fara bani si fara telefon si singura solutie sa fie cerutul de bani bunilor samariteni. Pe langa faptul ca ar trebui sa fiu foarte disperat, cred ca as intra in pamant de rusine, mai ales ca in mod cert 9 oameni din 10 ar zice ca cersesc. Pe de alta parte, Filantropica a fost un film foarte fain.

In fine, revin la intrebarea din titlu…a aparut o noua forma de cersit (un prieten mi-a zis ca l-a abordat si pe el un tip la Unirii, cu o poveste asemanatoare, dar in alta seara) sau Romania s-a umplut de tigai pe roti cu care nu poti sa mai mergi nici macar 20 de km fara sa ramai cu ea-n drum? S-a mai intalnit cineva cu indivizi de-astia?

Prima oara ma suna varu’ sambata seara pe la 10-11 si-mi zice “ba, in 4 ore plecam la mare, te bagi?”. Bineinteles c-am zis ca da, mai ales ca de vreo doua saptamani visam numai la o baie in mare. Totusi plecarea s-a amanat pentru luni dimineata, cand impreuna cu alti sapte twitteristi ne-am urcat in doua masini, una dintre ele fiind un BMW seria 3 facelift touring (adica break), ocazie cu care-am si testat masina. Eu i-am avut pasageri pe Adi, Buddha si Diana, in timp ce cu Bobby au mers Corina, Sorin si Iulian si Iuliana.

Cum am zis ca traseul obisnuit spre mare e prea boring, am luat-o pe o ruta alternativa, adica prin Calarasi, am trecut Dunarea cu bacul la Ostrov, Adamclisi, Negru Voda, Mangalia. A fost misto traseul, mai ales ca n-am fost niciodata pe-acolo. Ruinele de la Adamclisi sunt…ca niste ruine, iar ‘ghidul’ de-acolo, nea Soare, ne-a/m-a delectat cu detalii picante din istoria cetatii si nu numai.

Si in sfarsit am ajuns la mare, unde-am hotarat sa ne oprim la 2 Mai sa facem baie si, dupa ce-am facut un pic de slalom printre nudisti, in sfarsit am ajuns anul asta sa fac o baie. Cam multi bolovani pe fund, dar apa a fost excelenta. Si cum totusi imi mersese prea bine in ziua aia, trebuia sa se intample ceva prost si sa rada toata lumea de mine. Cum eram toti rupti de foame, ne-am dus la o terasa de pe plaja de la 2 Mai, unde, intr-un moment nefericit, am hotarat sa aleg saramura de chefal. Iar aceasta saramura de chefal, care nu e cu nimic deosebit de orice alt peste (in afara ca-i mult mai mare decat o hamsie), a costat frumoasa suma de 81 de roni. Super. Am reusit performanta ca intr-o carciuma vai capul ei din 2 Mai sa mananc mai scump decat am mancat vreodata in Bucuresti (ca am mai avut si ciorba si bauturi in afara de micul Flipper). Da’ nu-i nimic, la valoarea mea…

Si in sfarsit am ajuns la destinatia noastra, adicatelea Vama, unde negociatorii nostri de top, Adi si Buddha au gasit cazare la vila Doriana. Cazarea a fost foarte ok la pret si la conditii, singurele chestii naspa fiind caldura infernala de dimineata (la camerele cu vedere la mare) si peretii cam subtiri, care nu prea iti permit secrete cu restul locatarilor. In fine, dupa un dus si putina odihna am plecat pe plaja, unde-am baut o bere, doua, trei, am dansat, ne-am minunat de calitatile acestui Michael Flatley al blogosferei care este Ciubotaru, am ras mult, unii au facut baie, etc.

A doua zi ne-am trezit de dimineata, am mai facut o baie scurta si in Vama (apa foarte misto si aici) si apoi ne-am urnit spre Bucuresti. Oricum, a fost o micro-vacanta foarte faina, m-am simtit bine si parca n-as mai fi plecat de la mare nici mort. Cred ca mi-e cam dor de o vacanta de-aia in care sa stau cateva zile bune fara sa fac nimic, doar cu burta la soare, sa fac baie si sa beau un suc rece cu gheata.

LE: Ah, si era sa uit…ca in fiecare deplasare, bineinteles ca s-a gasit cineva sa imi faca o poza perfecta pentru hi5 :D

Pozele-s facute de Adi si Sorin.

LLE: Au mai scris de escapada Adi, Buddha, Corina si Sorin.

Dupa ce acum ceva timp am mai avut o incercare esuata de a ajunge la Gradina Zoologica, weekendul asta, mai ales ca vremea a fost superba, am reusit in sfarsit s-o vizitez iar dupa foarte multi ani. Fata de data trecuta cand am cautat, acum am reusit si am gasit pe net cateva informatii despre Zoo, ba chiar au si site acum. Pe langa faptul ca site-ul lor arata infiorator (ce-i drept, macar exista si ofera cateva informatii de baza, cum ar fi programul si taxa de intrare), nu stiu care-au fost desteptii care au aprobat si creat logo-ul (este si la poarta de intrare si pe toate materialele promotionale). Adica sunt singurul care citeste ‘Zee’? Asta ca sa nu mai spun de animatia aia de pe site, din dreapta, cu leul si tigrul, care saracii arata gay rau de tot (not that there’s anything wrong with that).

In fine…am ajuns la gradina zoologica (desi, daca stiam, ma duceam in timpul saptamanii, pentru ca a gasi un loc de parcare in zona aia e adevarata aventura si e bine daca reusesti sa nu-ti zgarii masina). Tre sa spun ca mi-a placut ce-am vazut…animalele mi s-au parut foarte ingrijite, grasune si unele destul de vioaie. Pacat de custile care iti dadeau senzatia aia aiurea de captivitate. Chiar ma gandeam la treaba asta…eu n-am reusit sa ajung pe la nici un Zoo de afara, dar am prieteni care-au fost la gradinile zoologice de prin Barcelona, Viena, si mi-au povestit ca nu prea exista custi, ci se gasesc metode mai ‘naturale’ de protectie a oamenilor/animalelor. Oare nu se poate face si la noi ceva de genul asta? Adica sa se ia gradina zoologica de-acolo (ca tot valoreaza terenul ala o caruta de bani) si sa se mute undeva in camp, pe o suprafata mult mai mare, unde sa se poate crea niste habitate cum trebuie (ca veni vorba, ce dracu era cu ARO ala in cusca leoaicei?). Plus ca lamele alea cred ca ar prefera sa vada un copac, ceva, decat o vilana din Pipera. Ca sa nu mai zic ca probabil ar ajuta mult si la promovare: lumea ar face mai multe poze in care sa se vada animalele, si nu plasele de sarma si gratiile.

Singura chestie nasoala mi s-a parut faptul ca nu prea erau asa multe specii pe cat m-as fi asteptat. Adica n-am vazut lei (masculi), girafe, elefanti, foci sau pinguini, doar ca sa dau cateva example. In schimb poti sa vezi o gramada de pelicani (chiar asa, are cineva idee cum de nu zboara pelicanii aia, ca n-au nici o plasa de sarma deasupra?), jaguar, pantera neagra, multi tigri (si cica-s pe cale de disparitie), maimute, niste ratoni foarte lenesi, o caruta de serpi boa, niste crocodili cam tepeni, lame, rasi, puma, vulturi, o pereche de lebede negre cu bobocei si milioane de papagali (cam astea imi vin acum in minte).

Cat despre fauna cealalta, adica oamenii de pe-acolo, am ramas placut surprins. Bineinteles, o multime de copii (si harmalaia aferenta), iar ceilalti, tineri sau adulti, foarte decenti si in regula. In afara de un distrus cu burta, tricou mulat, etc (cunoasteti specimenul) care arunca cu pietricele intr-un vultur ca sa zboare sa-l vada fi-su, iar nevasta-sa era foarte mandra de el. Si mai erau pe ici pe colo cativa de-astia, dar prea putini ca sa-i bagi in seama.

In concluzie, intr-un weekend in care nu stiti ce sa faceti, eu zic ca merita sa dati o fuga pana acolo, mai evadati un pic din urbanul asta de zi cu zi si va mai relaxati cu o maimutica, ceva :)

Uite si cateva poze (restul sunt pe flickr):

Cursa operata de Tarom, se vedea ca avionul trecuse prin multe la viata lui:

Inainte de decolare: “Bai nene, da’ aripa aia are cam multe puncte de sudura pe ea. Au peticit ceva astia la ea!”

Fulger intr-o parte: “Ba, ala a fost fulger, sau a fost de la motor?”

Turbulente: “Hai ma nene, c-abia mi-au intrat banii pe card, ii raman lu’ nevasta-mea toti!?”

Strigand catre masinile de jos: “Caaaade, da-te ba ca caadeee!” (pentru cine stie Margineanu)

Bineinteles ca, intr-un avion de romani, afli si multe lucruri foarte interesante, cum ar fi cat costa curvele in Franta (cam scumpe, 90 de Euro).

Weekendul asta am fost iar la Buzau, cred ca ultima oara pe anul asta, inainte de Craciun. Din pacate a inceput destul de prost vizita. Am plecat destul de tarziu vineri seara din Bucuresti, deci am prins aglomeratie la greu pe E85. Cand am iesit din Afumati, am zis ca sigur prindem accident, pentru ca prea sunt multi dementi care se cred dumnezei doar pentru ca sunt in stare sa apese pedala de acceleratie a unei masini de 6 mii de euro. Din pacate, am avut dreptate. Nici n-am trecut bine de Urziceni si gata, coloana de masini oprite. Accident! Un dement cu un Leon a intrat in depasire si-a facut praf un Audi 80 in care era o familie cu 3 copii sub 6 ani. Singurul care-a supravietuit a fost soferul Leonului. Cu greu am incercat sa ma pun in locul lui. Oare, intr-o situatie asemanatoare, nu preferi oare sa mori si tu? Adica, cum mai poti tu sa pui capul pe perna cand stii ca ai fost un dobitoc si ai omorat 5 oameni? Cum poti tu sa ridici capul apoi si sa te uiti in ochii celor carora le-ai omorat copii/nepotii? Ma rog, asta dupa ce iesi din spital, puscarie, etc.

Am stat in coloana vreo doua ore, din care una nu s-a miscat nici o masina, de pe nici un sens. Toata lumea era afara din masina, pe sensul celalalt, zici ca eram la Liberty Parade. Bineinteles, ca se trezea cate un destept care o lua pe contrasens, desi era plin de oameni pe-acolo.

Astazi, cand ne-am intors, la Urziceni iar accident. Nu atat de grav ca cel de vineri, dar oricum, din ce-am vazut vreo trei sau patru masini implicate. Dupa asta, de curiozitate, m-am uitat la crucile de pe marginea drumului. In 5 km cred ca am vazut 10-15 cruci. “Drumurile europene modernizate”, cum se cheama in codul rutier, mi se par cele mai periculoase chestii care pot exista, mai ales la noi, unde avem o gramada de idioti care stau in mijlocul drumului cu 70 (am dat de postul asta al lui Cabral cautand pe G, ca nu mai stiam care-i banda 1 si care-i banda 2 :D), pentru ca atat vor sau atat poate masina lor. Doamne fereste sa te dai pe banda 1, daca iese vreunu din porumb si-ti fura masina?! Autostrada pe ruta asta foarte putin probabil sa vedem in urmatorii 20 de ani, cu chiu cu vai s-au facut 170 de km in 7 ani sau cat naiba a trecut de cand se lucreaza la A2. Oare cei carora li se va pune poza pe-o cruce de pe marginea E85 in astia 20 de ani ce zic?

De regula nu-mi place sa critic foarte mult, dar vazand drame ca cea de vineri, parca nu poti sa stai indiferent si sa nu injuri pe cei vinovati (vitezomani tampiti, vai-capul-lor-care-abia-se-misca sau autoritati incompetente). Pacat, mare pacat, ca oameni nevinovati isi gasesc sfarsitul din cauza asta. Desi au trecut doua zile de-atunci, inca sunt putin marcat de ce-am vazut, de fiecare data patesc asta cand vad accidente grave. Odihneasca-se in pace!