Internet Explorer 6, un browser ce-ar trebui interzis

Nu sunt mare scula de web designer, dar am idee cu ce se mananca un css, de exemplu, iar din cand in cand, mai am nevoie sa-mi aranjez un template, o tema de wordpress. Aranjez totul, pun tot ce trebuie, arata foarte bine, eu nu mai pot de fericire ca mi-a iesit. Dar, normal, trebuie sa-l testez in toate browserele sa vad cum merge (ma rog, nu chiar toate, doar cele mai importante). Ei, si-atunci incepe futaiul. Pentru ca acest browser minunat, care se numeste Internet Explorer, versiunea 6 in speta, este cel mai idiot soft care a existat vreodata. Cum dumnezeu in Firefox arata bine, in IE 7 arata bine, in Opera e putin altfel dar tot bine arata, dar in IE 6, totu’i ca dreq?

Este incredibil cum poate un browser sa se incapataneze sa faca niste chestii pe care, nici sa le vreau, nu reusesc sa le fac. La un moment dat, mi-a venit ideea geniala: “Bag ceva’n el, ca si-asa nu-l mai foloseste nimeni!”. Dar arunc o privire peste Google Analytics, si ce sa vezi, e al treilea cel mai folosit browser de catre audienta mea. Si totusi nu-mi permit sa renunt la cateva mii de vizitatori, asa ca da-i cu alte cateva ore de nervi ca sa vezi unde-i buba. Cu cea mai mare placere as vota o petitie sa fie interzis browserul asta.

Alex Brie la varu’ in emisiune

Marti, varu’ o sa faca ultima editie de Internet Lynx pe anul asta, si invitat o sa fie Alex Brie care, printre altele, este finalist la recentul Net Start-Up. Cred ca o sa fie o discutie interesanta, asa ca marti, la 8 seara, urechile pe Radio Lynx.

Nu vindem bauturi alcoolice minorilor

In seara asta am fost martorul unei intamplari care mi-a dat mult de gandit. M-am dus pana la KFC Unirea, nu de alta dar FTWul tre sa mai si manance. In aglomeratia de rigoare (cu tot felul de tarani, gigolo italiano, pustime, cine a fost seara la KFC stie despre ce vorbesc), in fata mea, la rand, era un tip (nu parea deloc antisocial sau mai stiu eu ce ciudat, era un tanar la vreo 20 si ceva de ani) care la un moment dat scoate telefonul si face o poza unora la o masa. Initial m-am gandit ca deh, o fi cu ei, nimic anormal. Apoi, de curiozitate, ma uit la masa. Erau 3 pusti, dintre care nici unul nu parea sa aiba mai mult de 15 ani. Ce m-a mirat era modul in care se uitau la asta care le-a facut poza, si atunci mi-am dat seama ca nu sunt cu el si m-am gandit ca na, asta din fata o fi cine stie ce idiot (stiti genul, care si-au luat si ei telefon cu camera si fac poze la tot ce misca).

Totusi, m-am uitat mai atent la masa, pentru ca v-am zis, tipul chiar parea ok. Pustii aveau fiecare in fata cate un pahar cu bere, si inca 3 sticle asezate frumos una langa alta, peste care, observand privirile mele si ale tipului din fata, au aruncat repede un fular. Apoi tipul ajunge la tejghea, da comanda, si in timp ce vanzatoarea se agita acolo sa-i aduca ce comandase, o opreste si i-i arata pe pusti si apoi un afis care mai avea putin si ii intra in ochi, cu “Nu servim bauturi….”. Ea, mirata: “Pai nu i-am servit eu!”. Tipul atunci cere sa vorbeasca cu managerul. Vine asta, un tip durduliu, care, dupa ce asculta, se uita si el la masa, da din umeri si zice “Pai n-avem ce le face, de unde sa stim noi ce au comandat ei!”. Pai, prietene, daca nici voi nu stiti ce-au comandat, atunci cine sa stie, tataia?

Initial, situatia mi s-a parut destul de ciudata, pentru ca era prima oara cand vedeam pe cineva ca se agita pentru treaba asta (in mod cert, cu totii suntem obisnuiti cu afisele de la magazine “Nu vindem tigari si bauturi alcoolice minorilor” si cu totii le ignoram, probabil pentru ca nu mai intram in targetul careia se adreseaza aceste mesaje). Dar acum a fost pentru prima oara cand m-am simtit pe de o parte bine (ca exista persoane carora inca le pasa de copii, daca parintii lor nu sunt in stare), pe de o parte m-am simtit extraordinar de rusinat ca, pe langa faptul ca sunt extrem de putini oameni care iau atitudine, atunci cand apare cate unul, toti se uita la el de parca ar fi picat din luna (va dati seama ce priviri a primit tipul asta de la personal si de la lumea din jur).

Bineinteles, chiar daca s-ar fi luat vreo masura si, sa ziceam, pustii ar fi fost dati afara sau li s-ar fi luat berile (chiar nu stiu ce masuri se iau in cazul acesta), asta nu ar fi insemnat ca gata, 3 betivi mai putin in Romania. Ca nu i-ar fi oprit nimeni sa se duca sa bea cateva beri intr-alt loc, unde, la fel ca la KFC, ar fi fost serviti, cu siguranta. Dar era un semn ca totusi localurile chiar iau in serios afisele alea pe care le pun. Si aici intervine inca un mare semn de intrebare. De fapt doua. Unu’ la mana…care este rostul acestor afise? Adica stiu, asa spune legea, dar se intreaba cineva de ce spune legea asa? Si doi la mana, sunt curios, ce sanctiuni primesc cei care incalca aceste reglementari? Probabil ca scrie pe undeva, dar inca nu am cautat, pentru ca am scris postul la cald.

eRepublik, singurul loc in care poti sa ajungi presedintele Romaniei

Acum cateva zile citeam in BusinessMagazin despre eRepublik, un nou joc online, care era descris ceva de genul “the next Second Life”. Presupun ca toata lumea a jucat sau a auzit de Second Life. eRepublik e complet diferit, in primul rand fiind browser based, adica nu downloadezi nimic, nu instalezi nimic, doar deschizi site-ul, te loghezi si te joci.

Aflat abia la inceput, inca in faza Beta, jocul are inca multe de pus la punct, pornind de la uptime (se intampla destul de des sa nu mearga sau sa mearga f greu). Totusi, cel mai important cred ca e numarul userilor. Ideea este foarte misto si cred ca, in momentul in care dpdv tehnic va merge bine si va creste numarul useriloe, eRepublik o sa devina foarte misto. Dar ce-i cu el? Ideea e ca esti un cetatean virtual al tarii tale (aceeasi ca in viata reala). Si, ca si in viata de zi cu zi, poti sa muncesti, poti sa-ti faci o firma, sa-ti deschizi un ziar, sa intri in politica (poti ajunge chiar presedinte), te duci mai faci niste antrenamente in armata, samd.

Deocamdata nu am prins inca ce si cum, dar din cate am inteles, e destul de complicat deocamdata cu partea economica (gasesti greu de munca, nu prea ti se dau bani), chestii care, cum ziceam, se vor rezolva probabil odata cu cresterea numarului userilor. Asadar, pentru cei care nu stiu ce sa faca cand se plictisesc, recomand eRepublik, din toata inima. A, si apropo, daca mai joaca cineva, lasati un mail sau un comment sa punem de-un partid ceva :D

Cum sa-ti faci praf reputatia

Iti trebuie asa:

1. Una bucata super site de gaming, GameSpot.com.
2. Una bucata publisher, Eidos, care pompeaza anual sute de mii de dolari in publicitate pe site-ul de la punctul 1.
3. Una bucata reviewer, Jeff Gerstmann, care lucreaza de 10 ani la GameSpot, dar care face de cacao ultimul joc al celor de la Eidos, “Kane and Lynch”.
4. Eidos se enerveaza si face presiuni ca reviewer-ul sa fie dat afara.
5. La ce sume de bani se invart pe-acolo, GameSpot il da afara pe respectivul.
6. Traim in 2007 si, bineinteles, toata lumea afla.
7. Pe langa reputatia facuta praf, mai pierzi si niste bani pentru ca, in momentul in care s-a aflat, mii de useri platitori si-au anulat abonamentele.

Desi nu cred ca GameSpot va avea atat de mult de suferit, mai ales la nivelul la care se afla, asta e un excelent exemplu de “Asa Nu!”.

Romania si blogurile

In mod cert nu sunt singurul care remarca treaba asta, dar in Romania blogurile, si as indrazni sa zic site-urile, in general, nu prea sunt bagate in seama. Daca nu te cheama gsp.ro sau mai stiu eu ce mare site al unui trust de presa, nu se uita nimeni la tine. Desi, in urma conferintelor la care-am mai fost am observat ca exista lume interesata in bloguri, cu ce se mananca si, mai ales, cum se poate promova ceva pe blogurile astea.

Dar, raman foarte multi care habar n-au si, atunci cand te duci tu la ei (nici nu indraznesc sa zic ca sa vina ei la tine), nu numai ca nu te baga in seama, dar chiar te ignora complet. Si am sa va dau 2 exemple recente, ca sa intelegeti ce vreau sa zic.

Eu cu var-miu avem, printre altele, un blog de masini, in limba engleza, blog care a ajuns la un nivel extraordinar, intr-un timp neasteptat de scurt. Si cand zic nivel extraordinar, ma refer la tot: numar de vizitatori, castiguri si, poate cel mai important, notorietate in randul celor din domeniu. Suntem contactati destul de des de reprezentantii celor de la Chevrolet, Pontiac sau Motorola, ca sa dau cateva nume, companii care inteleg ce instrument de promovare puternic sunt blogurile.

Dar, la noi in tara, lucrurile stau cu totul altfel. Dupa ce, acum ceva timp, Bobby a scris despre indiferenta celor de la SIAB, acum ne-am lovit iarasi de acelasi tratament. Weekendul trecut a fost, la Romexpo, in Bucuresti, Luxury Show, o expozitie pentru cei cu bani, unde erau expuse tot felul de chestii scumpe, de la bijuterii, la masini placate cu aur si yachturi. Ne-a interesat sa mergem acolo, pentru ca ne-am gandit ca o sa gasim ceva material, adica ceva masini foarte interesante. I-am contactat pentru a ne oferi acreditari de presa, pentru noi si fotograf, dar, ca si in cazul SIAB, am fost tratati cu aceeasi indiferenta. Nu vrem moca, ca 500 de mii, cat era biletul, nu ne facea gaura in buzunar, dar pur si simplu am vrut sa vedem cum suntem tratati. Pentru ca ne-am gandit ca, in mod logic, asa vom fi tratati si la expozitie. Reactia lor a fost 0. Nici macar un raspuns, “Ne pare rau”, “Nu putem” sau orice, numai sa stim ca cineva ne-a citit mailul.

Pe de alta parte, sunt si situatii contrar opuse, o astfel de situatie m-a si determinat sa scriu postul acesta. Pe blogul asta am scris acum ceva timp de Pat Lounge & Club, un club din Bucuresti in care am fost de mai multe ori. Astazi am primit un comentariu de la Ioana, care face parte din staff-ul clubului. Nu are importanta ce mi-a scris (puteti vedea postul aici, daca vreti sa stiti), putea sa ma si injure, ceea ce mie mi se pare foarte misto este ca cineva de la acest club isi mai arunca din cand in cand o privire pe net sa vada ce zice lumea de ei. Asa ca o mare bila alba pentru ei, asta dupa ce si clubul in sine imi placuse foarte mult.

B 53 XRO este un retardat

Astia de la Xerox ar trebui sa se gandeasca mai bine inainte sa dea masinile pe mana tuturor dementilor. Azi am dat peste unu cu un Clio alb, cu numaru’ B 53 XRO, si pe care scria mare www.xerox.ro (deci am presupus ca lucra la Xerox :D ) care, in 2 semafoare (de la pod de la Eroilor pana la pod la Izvor) era sa intre in 2 masini si-o duba, plus ca mi-a pus 2 frane in fata, de dement, la 60 km/h. Inauntru, era unu la volan, cu inca unu din dreapta si doua tipe in spate, muzica la blana (era ceva rock) si dadeau toti din cap ca handicapatii.

Asa ca, sfatul meu pentru cei de la Xerox, faceti-le fratilor un control la mansarda angajatilor si nu mai dati masini la toti retardatii, nu de alta, da’ vi le farama, si ma gandesc ca aveti ceva mai bun de facut cu banii decat sa-i bagati in reparatii.

PS: Ca sa nu mai spun ca toate astea erau si pe fondul traficului mirific de la ora 5. Don’t you just love it?

Cum arata Pamantul noaptea

Stiu poza asta de mai mult timp, dar acum am dat iar peste ea, si mi se pare foarte misto. Cum arata Pamantul noaptea, din spatiu. Destul de multe lumini si pe la noi :)

Google vrea sa ne stie si ADN-ul

Nu e chiar ceva nou, dar, in caz ca nu stiati, Anne Wojcicki, nevasta-sa lui Sergey Bryn, co-fondatorul Google, s-a bagat si ea in online. Asta e oarecum normal, tinand cont ca barbat-su e implicat in una dintre cele mai importante companii de pe online. Ceea ce e cu adevarat ciudat este poriectul pe care ea l-a pornit, 23andme.com. Pe scurt, site-ul iti permite, contra cost, desigur, sa-ti trimiti o mostra de saliva, par, sperma sau ce vrei si astfel ei iti analizeaza si iti explica ADN-ul tau. Acum eu, in general, nu prea sunt fanul teoriilor conspiratiei, dar asta chiar mi se pare creepy. Adica nu pot sa cred ca, intr-o zi, Bryn s-a plictisit de nevasta-sa si, ca sa-i dea ceva de lucru, i-a dat pe mana afacerea asta. Adica parca si vad o discutie:

Bryn: Auzi, pisi, uite ce ma gandeam, nu vrei sa faci si tu ceva ca sa nu te mai vad toata ziua cum stai de pomana?
Ea: Cum sa nu, pisi, dar nush ce!
Bryn: Pai, sa ma gandesc…hm…ce stii tu sa faci?…genetica…hm…aa, gata, stiu, hai sa-ti fac un site sa analizezi ADN-ul la oameni!
Ea: Wow, super idee, pisi, da-mi dai si niste bani sa-ncep?

Pentru ca, pana acum, Google a investit undeva in jur de 9 milioane de dolari in serviciu. Acum stau si ma gandesc, partea financiara nu cred ca e importanta, pentru ca, la $999 de dolari analiza, chiar considerand ca se vor gasi cateva mii de tampiti sa-si faca analizele ADN-ului, nu cred ca viitorul familiei Bryn depinde de asta. Asa ca apare intrebarea…de ce? Si aici Michael Gray (unul dintre cei mai buni SEO de pe net) isi pune o intrebare foarte interesanta. “Nu va infioara gandul ca Google, care stie deja despre noi mai mult decat oricine altcineva, are legaturi cu o companie care iti testeaza ADN-ul. Nu uitati ca ADN-ul il ai pe viata, nu ca o adresa de e-mail, un IP sau un cookie pe care le poti sterge oricand.” Creepy, intr-adevar!

In vizita la Gradina Zoologica din Bucuresti

Nu mai stiu de unde pana unde, dar azi m-am hotarat sa ma duc sa ma duc la Gradina Zoologica, ca nu mai fusesem de cand aveam vreo 6 ani si chiar eram curios cum mai e. Ca orice om care foloseste internetul regulat, am dat sa caut si eu cateva informatii utile, cum ar fi care e programul, cat costa intrarea si, mai ales, cum dracu ajung. Bineinteles ca gradina zoologica n-are site, asa ca da-i si cauta. Pana la urma am gasit cum ajung (aproximativ, ca tot m-am invartit putin in Pipera pana am nimerit, ca le era lene sa puna un semn). Orar n-am gasit absolut deloc, cat despre preturi, am gasit niste informatii de anu’ trecut, care nu stiam cat sunt de actuale. Ca sa nu mai zic, ca majoritatea rezultatelor erau articole din ziare cu elefanti si jaguari evadati, horror stories cu acestea hartuite si ucise de cainii jandarmeriei, si asa mai departe.

Asa ca, azi, ma urc in masina, iau doua bucati prieteni si hai la zoo. Binenteles, asteptarea de rigoare, pentru ca de la Piata Presei Libera, coloana, pana tocmai dupa Aeroportul Baneasa (cine stie zona, stie ca e destul de mult). Asa, si hai sa zic si cum ajungeti la Gradina Zoologica, in caz ca mai cauta cineva. O luati pe DN1, presupun ca toata lumea stie cum, treceti de aeroportul Baneasa, urmeaza un pod (pe langa Carrefour, IKEA, Bricostore), apoi inca un pod, si imediat dupa asta e o intersectie unde faceti dreapta (e si indicator, spre Pipera). Dupa ce faceti dreapta, o tineti drept inainte (o sa lasati Academia de Politie in stanga), treceti printr-o padure, si imediat cum intrati in Pipera o sa trebuiasca sa faceti stanga). Si acolo e Zoo.

Preturile erau intr-adevar, cum citisem si pe net, 1,5 RON (n-am scris gresit, chiar atat e, 15 mii de lei vechi) si 0,8 RON pentru copii. Asa, acum sa va spun cum a fost la Zoo. Ei bine, n-am intrat! Pentru ca totul era inchis, doar o hartie A4 pe care scria “Ne cerem scuze, Gradina Zoologica este inchisa”. Nu tu un motiv, nu tu o data cand se redeschide, nu tu un numar de telefon la care sa suni sa ceri mai multe informatii. Am apucat sa vedem, printre gratii, cativa pelicani, care, tre sa spun, aratau destul de bine. Ma rog, ca mirosul era infiorator prin zona, dar ma gandesc ca e normal, din moment ce discutam despre o gradina zoologica, nu despre un magazin de parfumuri.

Anyway, ideea e ca mi-ar fi placut sa intru sa vad animalele, dar pacat ca nu am reusit. Probabil ca o sa mai incerc dupa vacanta, ca tare mi-e ca personalul de pe-acolo si-a luat o vacanta mai devreme. Desi citisem ca ar fi fost in renovare, dar informatiile erau de prin august, deci ma gandeam ca or fi terminat. In fine, maybe next time.